Traditii si obiceiuri de nunta

Nunta este considerata un moment de sarbatoare in viata omului, pentru ca  presupune armonizarea unor noi relatii intre doua familii sau neamuri diferite. Acest moment aduce cu sine o serie de traditii si obiceiuri care difera de la o regiune la alta, sau de la o cultura la alta.

Barbieritul mirelui: Printre traditiile romanesti nelipsite la orice nunta se numara si barbieritul mirelui. Impreuna cu lautarii, cavalerii de onoare au menirea prin acest obicei, sa dea de inteles transformarea baiatului in barbat.  Dupa ce a fost barbierit, mirele impreuna cu alaiul de nunta porneste catre casa nasilor pentru a-i lua si a continua impreuna drumul spre mireasa, unde nasa urmeaza sa participe la gatitul miresei.

Gatitul miresei: Acest obicei este unul dintre cele mai emotionante momente ale nuntii, probabil pentru ca simbolizeaza faptul ca tanara fata va pleca din casa parinteasca, de langa cei care au iubit-o si au protejat-o intotdeauna. Realizat de obicei de catre nasa si domnisoarele de onoare, gatitul miresei presupune imbracatul si prinsul voalului de catre nasa. In zilele noastre se mimeaza fiecare gest al gatitului miresei, dar tot acum mireasa este impodobita cu bijuteriile pregatite din timp si cu orice alte accesorii isi doreste aceasta.  La final, cand totul este gata, domnisoarele de onoare aduc o oglinda mare in care mireasa sa se poata admira. Ca un ultim gest inainte de venirea mirelui si a alaiului sau, nasa acopera chipul miresei cu voalul. Mirele vine sa ia mireasa, daruindu-i buchetul de mireasa. Mireasa le va prinde cocardele nasului, nasei si mirelui, iar domnisoarele de onoare vor fi cele care vor continua cu impartitul cocardelor.

Hora si turta miresei. Dupa impartirea cocardelor, nuntasii formeaza o hora in fata casei sau a locuintei miresei. Hora aceasta  poarta numele de “Nuneasca” si este pornita de catre nasa cu fina, dupa care intra in joc nasul, mirele, continuand cu restul nuntasilor. Hora era menita sa exprime bucuria părinÈ›ilor ca fiica lor nu va rămâne „fata batrana” s ca paraseste casa parinteasca in rochie alba.

Turta miresei: Dupa cum se stie painea reprezinta belsugul, abundenta, iar ruperea turtei deasupra capului miresei are rolul de a simboliza revarsarea prosperitatii asupra miresei. Prin impartirea painii in cele patru directii(fata, spate, stanga si dreapta, mireasa stand cu fata spere rasarit) se are in vedere raspandirea acestei prosperitati catre cei care se afla in jurul miresei. Mireasa musca din fiecare bucata si arunca turta in toate cele 4 zari. 

Alaiul de nunta: Mersul in alai catre biserica, in fata vor sta un cavaler si o domnisoara ce vor purta lumanarile semn de viata luminata pentru tinerii miri, apoi mireasa si nasul, nasa si mirele, socrii mari si socrii mici. Intotdeauna mireasa va sta la stanga mirelui in biserica, lucru ce il vor face toate femeile in timpul slujbei de a sta la stanga sotilor sau a partenerilor. In timpul ceremoniei, preotii fac schimbul de verighete intre miri, iar apoi le aseaza pe degetul inelar, pe mana stanga, unde vor ramane pentru tot restul vietii. Impartasirea din acelasi pahar, binecuvantat de preot, reprezinta unirea celor doi soti. La finalul slujbei, tinerii insuratei se saruta, sunt felicitati de restul familiei si se impart bomboane si marturii. La iesirea din biserica se formeaza un pod de flori si se arunca cu grau si orez, semn al belsugului si al fertilitatii. 

Obiceiuri si traditii in timpul nuntii

Dupa incheierea cununiei religioase, invitatii se indreapta catre restaurantul ales de miri pentru petrecere. Intrarea in salonul de nunta se face in aceeasi formula in care s-a iesit din biserica: mirele si mireasa, nasii, socrii mari si socrii mici. Mirele si mireasa intampina apoi restul invitatilor la usa, iar domnisoarele de onoare si nasii insotesc nuntasii la locurile lor. 

Valsul mirilor este cel care deschide petrecerea pe ringul de dans, dupa care toti ceilalti oaspeti sunt invitati sa li se alature. Aceasta traditie se pastrează de pe vremea balurilor regale, care erau deschise prin dansul gazdelor. În unele regiuni este comun si dansul miresei cu tatal sau si al mirelui cu mama.

Furatul miresei: Printre cele mai asteptate si mai distractive momente ale serii se numara si furatul miresei. Intr-un moment de neatentie a mirelui si a nasilor, cativa nuntasi fura mireasa, iar unul dintre ei se intoarce cu pantoful ei drept dovada. Mirele si nasul trebuie sa negocieze apoi rascumpararea miresei. Mirele poate fi nevoit sa indeplineasca anumite sarcini cum ar fi sa cante in fata publicului sau sa raspunda la o serie de intrebari pentru a dovedi cât de bine își cunoaște aleasa.

Aruncarea buchetului: Mireasa va chema pe ring toate fetele nemaritate urmand ca stand cu spatele catre acestea, sa le arunce buchetul. Cea care il va prinde, se spune ca se va marita in curand. 

Aruncarea jartierei: Mirele, la cererea publicului, trebuie sa scoata jartiera cu dintii de pe piciorul miresei, apoi se intoarce cu spatele si arunca jartiera catre barbatii neinsurati.

Voalul miresei: Spre finalul petrecerii, nasa desprinde voalul din parul miresei si il inlocuieste cu o basma, un simbol al trecerii miresei de la domnisoara la femeie maritata. Voalul va fi prins apoi in parul unei fete nemaritate. 

Taierea tortului de nunta: Mirii impreuna cu nasii taie prima felie de tort impreuna, cu acelasi cutit, apoi se hranesc unul pe celalalt, fapt ce semnifica uniunea si implicarea in cuplu. Taierea tortului este asadar primul lucru pe care mirii il fac impreuna, dupa aceasta ciocnindu-se un pahar de sampanie intre miri si restul invitatilor.

Obiceiuri si traditii după ziua nunții

Chiar daca petrecerea a luat sfarsit si pentru a marca statutul noilor soti si începutul oficial al familiei, mirii trebuie sa mai onoreze câteva tradiții:

Ciorba de potroace

A doua zi după nunta, apropiatii noilor însuratei se aduna la casa mirilor pentru a gusta ciorba de potroace a tinerei sotii, care trebuie sa dovedeasca ca este o gospodina desavârsita.

Luna de miere

Luna de miere a apărut ca un pas necesar care oferea mirilor prilejul de a se cunoaste unul pe altul, într-o perioada în care aproape toate nuntile erau aranjate. Atunci când pleacă în luna de miere, mirele „rapeste” mireasa si dispare cu ea.